Deoarece simbolurile tradiționale de statut, cum ar fi gențile Chanel și accesoriile Dior au devenit accesibile „clasei aspirative”, elita globală „sare peste orice cale de mijloc și etalează cele mai banale obiecte pentru a reîncărca ceva special”, potrivit raportului. Harvard Business Review a lansat un nou studiu care pune sub semnul întrebării „efectul de reducere” al consumului de lux, prezentând în același timp un fenomen cultural interesant: elitele globale au nevoie de noi modalități de a-și comunica bogăția și statutul.
Deoarece simbolurile tradiționale de statut, cum ar fi gențile Chanel și accesoriile Dior au devenit accesibile „clasei aspirative”, elita globală „sări peste orice teren de mijloc și smulge cele mai banale obiecte pentru a reîncărca ceva special”, potrivit raportului Robb. În esență, elitele îmbrățișează stiluri extraordinare, cum ar fi geanta Chanel Lego Brique sau hanoracul Bambi din neopren de la Givenchy, ambele se vând la prețuri ridicate, dar amintesc de un grup social cu statut inferior. Înlocuirea obiectelor de lux cunoscute pentru nivelul ridicat de finisje și măiestrie cu obiecte neconvenționale care sunt simple și banale este un rezultat al democratizării luxului.
Și în timp ce consumatorul de pe piața medie „tranzacționează selectiv până la niveluri mai ridicate de calitate, gust și aspirație”, nivelul superior al societății adoptă articole obișnuite, cum ar fi tricourile din bumbac Dior, care se vând cu 590 de dolari și sunt remarcabil de simple și plictisitoare. Cu toate acestea, elitele le vor accesoriza cu bijuterii scumpe sau le vor completa cu îmbrăcăminte de brand pe comandă. De vină ar fi generația Z. Acești tineri sunt consumatori critici care se cufundă adânc în problemele sociale și de mediu și le pasă puternic de cumpărăturile durabile. În consecință, această tendință este atrăgătoare pentru că ea creează un mediu mai incluziv și mai democratic.
În al doilea rând, consumatorii Gen-Z se diferențiază de generațiile anterioare prin dorința lor puternică de individualism. Sunt consumatori inteligenți, care iubesc produsele ce sunt concepute pentru a le diferenția de masă. Experții concluzionează că acești consumatori „pun pe primul loc individualitatea și auto-exprimarea atunci când decid ce mărci de lux îi reprezintă cel mai bine”. Cercetările arată că 30% dintre persoanele intervievate Gen-Z consideră că „luxul” este „ceva care îmi arată gustul”, în timp ce 29% traduc „luxul” în „ceva unic”.
În al treilea rând, această generație digitală iubește obiectele de brand ca mijloc de a atrage like-uri pe rețelele de socializare. Brandurile de lux vor să devină mai „accesibile” din cauza potențialului acestei piețe. Dar a face luxul excesiv de accesibil sau relevant pentru cei din generația Z, ignorând nevoile întregii populații de cumpărători poate fi periculos. Dorința de a apela la cei mai noi consumatori de lux le-ar putea ieftini produsele.
Carmina Vârciu are propria afacere la 21 de ani. Fata cea mare a lui Liviu Vârciu a făcut dezvăluiri despre produsele pe care le comercializează pe rețelele de socializare.
Bianca Drăgușanu a vizitat din nou cabinetul medicului estetician pentru o nouă intervenția la față. Mulțumită de rezultat, ea a postat pe rețelele de socializare totul despre procedura „cat eye”, dar și imagini din timpul intervenției.
Alexia Eram, influencer și fiica celebrului jurnalist Andreea Esca, se bucura de un succes remarcabil în mediul online, construindu-și propria carieră și independență financiară. Ea se numără printre cele mai urmărite personalități de pe rețelele de socializare din România, generând venituri semnificative din campaniile publicitare și prezentările online.
Divorțul dintre Cătălin Bordea și Livia Eftimie a luat prin surprindere pe toată lumea. Cei doi și-au spus adio și au semnat actele de divorț la notar. Criticile nu au întârziat să apară, mai ales că mulți o considerau vinovată de ruptură.
Un Ferrari 250 GTO din 1962 a fost vândut pentru 51,7 milioane de dolari, devenind cea mai scumpă maşină a producătorului italian vândută vreodată la licitaţie.
Cristina Bâtlan și-a amenajat locuința în stil japonez, iar asta spune multe despre aprecierea ei pentru cultura asiatică.
Adele a confirmat căsătoria cu agentul sportiv american, Rich Paul, punând capăt lunilor de speculații despre relația lor.
Şerban Huidu a fost implicat într-un accident rutier în Bucureşti, pe Calea Giulești.
Copiii Andreei Esca și a lui Alexandre Eram au urmat un liceu cu predare în limba franceză în București, apoi au ales să studieze la universități în străinătate. Școala lor în România a fost costisitoare și a avut o programă școlară conformă cu cea franceză.
Designerul Demna Gvasalia de la brandul exclusivist Balenciaga este cunoscut pentru creațiile sale vestimentare de lux, dar și pentru unele prin care pare că își bate joc de amatorii de extravaganțe.
Regal teatral la Sala Rapsodia din capitală în perioada 29 noiembrie – 7 decembrie
Noul director de creație al casei de modă Moschino a murit subit, la vârsta de 46 e ani.
Kylie Jenner a anunțat recent că își lărgește orizonturile trecând dincolo de lumea frumuseții și în lumea modei. Vedeta în vârstă de 26 de ani își lansează noul ei brand de modă, Khy.
Walter Chiapponi a fost numit director de creație la Blumarine, succedându-i lui Nicola Brognano.
Chloé dezvăluie o colecție exclusivă de prêt-à-porter pentru femei din viitoarea sa colaborare cu colectivul de creație Atelier Jolie. Descoperim siluete fluide și feminine, ținute de seară atemporale și accesorii pe cât de delicate, pe atât de rafinate.
Blumarine și Nicola Brognano anunță împreună încheierea colaborării lor, care a început în 2020.
PUMA îl numește pe A$AP Rocky director creativ al parteneriatului PUMA x F1