În legătură cu acest aspect, trebuie spus că în sfera preocupărilor intră și cantitatea de carbon emisă în timpul ciclului de viață al unei clădiri. Pe viitor, eficiența energetică va avea o pondere importantă în prețurile locuințelor, casele performante fiind mai scumpe. Nu înseamnă că trebuie să câștigi la loto Franța Keno pentru a achiziționa un asemenea imobil, dar sumele vor crește cu câteva procente.
Sunt țări din Europa în care eficiența energetică este deja printre criteriile de referință în catalogarea spațiilor de locuit sau de birouri. Un raport dat publicității de Organizația Națiunilor Unite (ONU) și de Administrația pentru Informații despre Energie (EIA) din Statele Unite ale Americii a relevat faptul că aproximativ 74% din carbonul emis în timpul ciclului de viață al unei clădiri provine din construcția și demolarea acesteia, iar 25% din operațiunile sale.
„În Europa, sunt țări care au introdus reglementări pentru eficiență energetică. De exemplu, în Marea Britanie, dacă o clădire comercială nu are standardele minime de eficiență energetică, ea nu poate fi închiriată. Olanda va introduce o reglementare similară pentru clădirile de birouri. Totodată, Germania a introdus o taxă pe carbon pentru clădirile care au emisii mai mari decât limitele impuse. Și în Asia, China și Singapore sunt așteptate reglementări mai stricte în domeniul imobiliar, care ar urma să ajute statele în atingerea țintelor de mediu”, s-a precizat în raportul menționat.
Ignorarea problemei emisiilor de carbon poate fi afecta afacerile dezvoltatorilor imobiliari, în contextul în care cumpărătorii și chiriașii vor fi mult mai atenți la acest aspect. Explicația este simplă: pe de o parte, în viitor, clădirile cu eficiență energetică redusă pot fi încadrate la un prag superior de impozitare. Pe de altă parte, o eficiență energetică mai mare se traduce și prin cheltuieli mai mici cu încălzirea locuinței.
În 2020, Comisia Europeană anunța că peste 85% din clădirile din spațiul UE (însemnând peste 220 de milioane de unități) au fost construite înainte de anul 2001, fiind ineficiente din punct de vedere energetic. De asemenea, se estimează că 80% din clădirile care vor exista în 2050 au fost deja construite. Eficientizarea energetică a acestora ar avea un impact mai mare asupra atingerii obiectivelor de reducere a emisiilor, decât ridicarea unor clădiri noi.
Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul total de energie al UE, dar și pentru 36% din emisiile de carbon din energie. În consecință, a fost lansat Pactul Verde (Green Deal), care cuprinde o serie de angajamente privind reducerea emisiilor de carbon cu cel puțin 55% până în 2030. Pentru îndeplinirea obiectivului, statele membre UE ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale clădirilor cu 60%, consumul final de energie cu 14% și consumul de energie pentru încălzire și răcire cu 18%.
„În ceea ce privește emisiile din construcțiile noi, producătorii de materiale investesc masiv în cercetare și dezvoltare pentru a reduce amprenta de carbon a acestora. Statele introduc noi standarde în construcții, iar dezvoltatorii fac trecerea la utilizarea energiei regenerabile și investesc în sisteme de monitorizare a consumului de energie”, au declarat reprezentanții industriei de profil.
Obligativitatea Certificatului energetic a fost introdusă în România prin Legea 159 din 2013, care a modificat și completat Legea 372 din 2005 privind performanța energetică a clădirilor, astfel încât, din iulie 2013, certificatul a devenit obligatoriu la vânzarea sau închirierea unui imobil sau a unei părți din acesta.
5 designeri ar putea conduce Versace după demisia lui Dario Vitale, pentru a contura următorul capitol al casei de modă.
În toamna-iarna 2025-2026, Schiaparelli transformă nasturele în bijuterii într-o sculptură aurie, între moștenirea artistică și îndrăzneala contemporană.
Fendi sărbătorește lansarea celui de-al cincilea sezon al serialului Emily in Paris cu o colecție capsulă exclusivă, în care glamourul roman întâlnește nonșalanța șic a serialului.
Odată cu apropierea sezonului 5 din Emily in Paris , mapstr dezvăluie o hartă interactivă gratuită care reunește toate locațiile emblematice ale serialului pentru o imersiune în mărime naturală.
Jo Malone London deschide un nou capitol în luxul digital prin lansarea unui Scent Advisor bazat pe inteligență artificială, prezentat pe 2 decembrie de casa de parfumuri deținută de Estée Lauder Companies.
Pentru al treilea an consecutiv, Robb Report le oferă celor mai mari vedete ale Globurilor de Aur un răsfăț care ar putea rivaliza cu râvnita statuetă.
Mariah Carey a stabilit în mod oficial un nou record de "domnie" în fruntea topului Billboard Hot 100, după ce cântecul ei "All I Want for Christmas Is You" a petrecut 20 de săptămâni pe prima poziţie în acest clasament.
Numirea Louis Vuitton drept partener al Grand Prix-ului de Formula 1 de la Monaco marchează un moment definitoriu în relația tot mai strânsă dintre lux și sportul de elită.
Colecția Louis Vuitton 2026 Dog aduce stilul caracteristic al casei de modă în lumea modernă a animalelor de companie, demonstrând că luxul poate fi atât frumos, cât și practic.
Piesele în ediție limitată se inspiră din designul modelului 917 care a câștigat cursa de 24 de ore de la Le Mans în 1970.
Gala Met din 2026 le va reuni pe Beyoncé, Nicole Kidman, Venus Williams și Anna Wintour în jurul temei „Arta costumelor”.
Parisul readuce la viață vraja sărbătorilor prin redeschiderea celui mai mare patinoar indoor din lume care este amplasat la Grand Palais.
Averile celor mai bogați zece oameni din Statele Unite au crescut cu aproape 700 de miliarde de dolari de când Donald Trump a redevenit președinte, la începutul acestui an, relatează The Independent, citând un raport al Oxfam America.
Cotația acțiunilor Hermès a crescut după anunțul făcut de companie, în care se dezvăluia că Grace Wales Bonner va prelua rolul de director de creație al liniei vestimentare masculine.
Kering și L’Oréal au încheiat un parteneriat strategic pe termen lung în domeniul frumuseții și al wellnessului de lux.
Comisia Europeană a anunțat pe 14 octombrie 2025 că a amendat trei dintre cele mai importante case de modă — Gucci, Chloé și Loewe — cu un total combinat de 157 milioane de euro pentru practici anticoncurențiale de fixare a prețurilor.
Piața de resale a produselor de lux se află de ceva vreme într-o creștere continuă, iar un studiu arată că ar putea ajunge la cifre între 320 și 360 de miliarde de dolari până în anul 2030. Studiul în cauză a fost realizat de Boston Consulting Group în parteneriat cu platforma de luxury resale Vestiaire Collective.
Ceea ce nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni, având în vedere recentele știri despre scăderea pieței whisky-ului și întreruperea producției de către distilerii, noile date de la Departamentul Trezoreriei SUA arată că producția americană de whisky este la cel mai scăzut nivel din 2019.