În legătură cu acest aspect, trebuie spus că în sfera preocupărilor intră și cantitatea de carbon emisă în timpul ciclului de viață al unei clădiri. Pe viitor, eficiența energetică va avea o pondere importantă în prețurile locuințelor, casele performante fiind mai scumpe. Nu înseamnă că trebuie să câștigi la loto Franța Keno pentru a achiziționa un asemenea imobil, dar sumele vor crește cu câteva procente.
Sunt țări din Europa în care eficiența energetică este deja printre criteriile de referință în catalogarea spațiilor de locuit sau de birouri. Un raport dat publicității de Organizația Națiunilor Unite (ONU) și de Administrația pentru Informații despre Energie (EIA) din Statele Unite ale Americii a relevat faptul că aproximativ 74% din carbonul emis în timpul ciclului de viață al unei clădiri provine din construcția și demolarea acesteia, iar 25% din operațiunile sale.
„În Europa, sunt țări care au introdus reglementări pentru eficiență energetică. De exemplu, în Marea Britanie, dacă o clădire comercială nu are standardele minime de eficiență energetică, ea nu poate fi închiriată. Olanda va introduce o reglementare similară pentru clădirile de birouri. Totodată, Germania a introdus o taxă pe carbon pentru clădirile care au emisii mai mari decât limitele impuse. Și în Asia, China și Singapore sunt așteptate reglementări mai stricte în domeniul imobiliar, care ar urma să ajute statele în atingerea țintelor de mediu”, s-a precizat în raportul menționat.
Ignorarea problemei emisiilor de carbon poate fi afecta afacerile dezvoltatorilor imobiliari, în contextul în care cumpărătorii și chiriașii vor fi mult mai atenți la acest aspect. Explicația este simplă: pe de o parte, în viitor, clădirile cu eficiență energetică redusă pot fi încadrate la un prag superior de impozitare. Pe de altă parte, o eficiență energetică mai mare se traduce și prin cheltuieli mai mici cu încălzirea locuinței.
În 2020, Comisia Europeană anunța că peste 85% din clădirile din spațiul UE (însemnând peste 220 de milioane de unități) au fost construite înainte de anul 2001, fiind ineficiente din punct de vedere energetic. De asemenea, se estimează că 80% din clădirile care vor exista în 2050 au fost deja construite. Eficientizarea energetică a acestora ar avea un impact mai mare asupra atingerii obiectivelor de reducere a emisiilor, decât ridicarea unor clădiri noi.
Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul total de energie al UE, dar și pentru 36% din emisiile de carbon din energie. În consecință, a fost lansat Pactul Verde (Green Deal), care cuprinde o serie de angajamente privind reducerea emisiilor de carbon cu cel puțin 55% până în 2030. Pentru îndeplinirea obiectivului, statele membre UE ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale clădirilor cu 60%, consumul final de energie cu 14% și consumul de energie pentru încălzire și răcire cu 18%.
„În ceea ce privește emisiile din construcțiile noi, producătorii de materiale investesc masiv în cercetare și dezvoltare pentru a reduce amprenta de carbon a acestora. Statele introduc noi standarde în construcții, iar dezvoltatorii fac trecerea la utilizarea energiei regenerabile și investesc în sisteme de monitorizare a consumului de energie”, au declarat reprezentanții industriei de profil.
Obligativitatea Certificatului energetic a fost introdusă în România prin Legea 159 din 2013, care a modificat și completat Legea 372 din 2005 privind performanța energetică a clădirilor, astfel încât, din iulie 2013, certificatul a devenit obligatoriu la vânzarea sau închirierea unui imobil sau a unei părți din acesta.
La câteva zile după ce a dezvăluit Huracan STJ ca fiind ediția finală a Lamborghini, emblematica marcă italiană a introdus patru noi modele în ediție specială pentru supercarul Sterrato pentru toate terenurile.
Trecând de la străzi la interioare, Bugatti transformă locuințe în spații distinse cu cea mai recentă ofertă.
Noul Trifold Suit Carrier al lui Bennett Winch a avut 15 prototipuri pentru a ajunge la rezultatul final.
Maserati și-a extins gama de vehicule electrice prin introducerea primului său automobil decapotabil alimentat de baterii.
Anamaria Prodan a mai făcut o aroganță. Zilele trecute, impresara i-a făcut cadou fiicei sale un nou bolid de lux, în valoare de 140.000 de euro.
După 13 ani petrecuți în Statele Unite, actrița Monica Bîrlădeanu a decis să se întoarcă în România, motivul principal fiind dorința de a fi mai aproape de familie și de a trăi într-un loc care să i se potrivească mai bine.
Ceasurile au evoluat de la doar a spune timpul la a exprima statutul, gustul și acum chiar și alegerile personale.
Andreea Tonciu este în culmea fericirii, pentru că apartamentul la care visa este gata.
Rita Ora a anunțat lansarea brandului său de îngrijire a părului, numit TYPEBEA.
Serena Williams a intrat în industria înfrumusețării devenind antreprenor al unui brand cu produse de make-up.
Mihaela Borcea, prima soţie a lui Cristi Borcea, a plecat în Austria pentru o vacanță la schi, ignorând sfatul medicilor care i-au interzis acest sport din cauza problemelor de sănătate.
Simona Halep și-a făcut o schimbare de look, iar fanii abia au recunoscut-o.
Lamborghini are un carnet de comenzi care este plin până în anul 2026, în condiţiile în care cei mai bogaţi consumatori nu dau semne că ar fi afectaţi de încetinirea economiei mondiale, transmite Bloomberg.
AQUA Carpatica Flavours, primul produs din România care se lansează la raft cu spatele produsului (contraeticheta)
Kering, proprietarul Gucci, a plătit 3,5 miliarde de euro pentru achiziționarea brandului francez de parfumuri Creed, a raportat Financial Times.
Românii sunt tot mai atrași de mașinile de lux, iar apetitul acesta este demonstrat de sutele de modele care au fost achiziționate de la începutul anului.
Producătorul britanic de automobile de lux Rolls-Royce a decis să interzică definitiv pe oricine își vinde Spectre EV pentru profit.
Piesele excepționale de la Tiffany & Co. și Cartier, precum și Van Cleef & Arpels s-au vândut, de asemenea, cu milioane de euro în două vânzări.