Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și, deși a crescut din anul 2000 (de la 71,2 ani la 75,3 ani), rămâne cu aproape șase ani sub media comunitară.
De asemenea, există o disparitate de gen majoră, femeile trăind în medie cu șapte ani mai mult decât bărbații (71,7 ani, comparativ cu 79,1 ani).
Romania are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din UE - 6,7 la 1 000 de născuți vii, comparativ cu media UE de 3,6 în 2017. Echipamentele medicale insuficiente și deficitul de medici pot contribui la explicarea acestei cifre, conform raportului „România - Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea”.
INTERNALPHOTO1231
Diferențele în ceea ce privește speranța de viață în funcție de nivelurile de studii sunt substanțiale, în special pentru bărbați. Astfel, bărbații cu niveluri scăzute de studii la vârsta de 30 de ani trăiesc în medie cu 10 ani mai puțin decât cei cu studii superioare, valoare considerabil mai ridicată decât media UE de 7,6 ani. Discrepanțele în rândul femeilor sunt mult mai puțin accentuate - aproximativ patru ani, o valoare aproximativ identică cu cea înregistrată pe teritoriul UE.
INTERNALPHOTO1232
Boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral sunt principalele cauze de deces, reprezentând împreună peste 550 de decese la 100.000 de locuitori în 2016. Rata mortalității cauzate de boala cardiacă ischemică este de aproape trei ori mai mare în România decât în UE în ansamblu. În pofida unei reduceri accentuate începând din anul 2000, accidentul vascular cerebral rămâne a doua cauză de deces, în ordinea importanței, înregistrându-se 256 de decese la 100.000 de locuitori în 2016, mult peste media UE de 80.
Cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de deces cauzat de cancer, rata mortalității crescând cu aproape 14 % din 2000, în principal din cauza ratelor ridicate ale fumatului. În ultimii ani, au crescut, de asemenea, ratele mortalității legate de alte tipuri de cancer, în special pentru cazurile de cancer colorectal și de cancer de sân.
În 2017, românii cu vârsta de 65 de ani se puteau aștepta să mai trăiască încă 16,7 ani, o creștere de aproape doi ani față de anul 2000. Cu toate acestea, după vârsta de 65 de ani, se trăiește mai mulți ani din viață cu o boală cronică sau cu o dizabilitate, situație care plasează în acest sens România peste media UE.
Deși disparitatea de gen în ceea ce privește speranța de viață la vârsta de 65 de ani rămâne substanțială (bărbații români având o speranță de viață cu aproximativ trei ani și jumătate mai mică decât femeile), disparitatea este în concordanță cu media UE.
În ceea ce privește speranța de viață sănătoasă, în medie, femeile trăiesc doar puțin mai mult decât bărbații într-o stare bună de sănătate (5,1 ani pentru bărbați, față de 5,9 la femei în 2017).
